Configurarea unui sistem bun de afișare pentru printuri și postere este foarte importantă pentru vânzări. Acest articol analizează problema și propune soluții.
Suporturile de postere
Cât despre printurile de format mare, de la 50x70 cm în sus, printurile sunt aproape întotdeauna afișate în suporturile (numite uneori „leagăne”). Plicurile transparente din plastic care conțin printurile sunt introduse în interiorul suporturilor pentru postere. Există suporturi pentru postere de diferite dimensiuni în funcție de dimensiunea plicurilor de plastic care urmează să fie introduse. În catalogul Rinaldin există trei dimensiuni diferite de suporturi de postere: cel mai mic este potrivit pentru printuri cu dimensiunea medie de 60x80 cm; cel mediu este potrivit pentru printuri de aproximativ 70x100 cm iar cel mare pentru printuri de dimensiuni mai mari. Suporturile pentru postere sunt disponibile în general în două culori: alb și negru.
Ar fi bine dacă culoarea suporturilor pentru afișe ar fi aceeași cu cusătura plicurilor și cu foaia rigidă care se află în interiorul plicului. Suporturile pentru afișe sunt în general echipate cu roți. Avantajul roților constă evident în posibilitatea deplasării cu ușurință a căruciorului. Există însă un dezavantaj: atunci când clientul răsfoiește pungile de plastic, căruciorul tinde să se deplaseze pe podea. Prin urmare, ar fi de preferat să scoateți roțile.
Când suportul pentru postere este parțial gol, se poate întâmpla ca, în timp ce clientul examinează posterele, plicurile de plastic să alunece dintr-o parte a suportului în cealaltă. Pentru a evita această problemă, se poate aplica un covoraș de cauciuc pe partea inferioară a suportului pentru poster.
În general, există două tipuri de plicuri: plicul sigilat și plicul cusut. Acesta din urmă, spre deosebire de primul, este întărit pe margini cu material textil. Pentru plicurile sigilate, Rinaldin păstrează aceste formate standard: cm 21x26 - 26x31 - 26x36 - 31x41 - 36x51 - 41x51 - 51x71 - 61x81 - 71x101
Pentru plicurile cusute, pe de altă parte, formatele standard sunt: cm 51x71 - 61x81 - 71x101 - 81x121 - 101x141
Pentru a da o anumită rigiditate, în interiorul plicurilor se introduce o placă din material rigid dar ușor. Ar putea fi un simplu carton ondulat sau o foaie de material plastic „alveolar” care are o structură care îi conferă rigiditate și ușurință.
În plicuri cusute de dimensiuni mici (până la 40x50 incluse) un carton de aproximativ jumătate de milimetru gros oferă suficientă rigiditate.
Plicuri sudate |
Plicuri cusute |
Plicuri cusute |
Culoarea plăcii de material rigid poate fi albă sau neagră. Ambele culori sunt pro și contra. Culoarea albă oferă o luminozitate mai mare mediului și „lărește” chenarul alb care se găsește în general în imprimeurile din jurul imaginii. Culoarea neagră, datorită contrastului puternic cu culoarea albă a hârtiei, scoate mai mult în evidență culorile imprimeului. Dacă folosești plicuri cusute, este bine ca culoarea marginii țesăturii să fie aceeași cu cea a plăcii care se află în interior.
Pe un colț al plicului ar fi bine să atașați un pliculeț de plastic transparent care să conțină informații referitoare la print-ul expus, adică numele artistului, titlul, mărimile, prețul și eventual codul articolului. Pliculețele transparente disponibile pe piață sunt autoadezive și pot fi aplicate cu ușurintă pe plic.
Este de preferat să folosiți etichete pretipărite pentru a economisi timp și pentru a da o anumită eleganță afișajului. (Rinaldin poate furniza atât pliculețe cât și etichete preimprimate).
Pentru afișarea printurilor, trebuie să acordați atenție acestor mici precauții:
• Sistemul de afișare ar trebui să excludă posibilitatea ca clientul să se plimbe în jurul suportului pentru afiș. Numai în acest fel clientul este obligat să privească imprimarea în cea mai bună poziție (pe care o vom vedea mai târziu).
• Dacă imprimarea este orizontală (adică dacă lățimea este mai mare decât înălțimea) trebuie în mod evident poziționată astfel încât partea de sus a imprimării să nu fie în partea de jos pentru a nu forța clientul în contorsionări ciudate.
• Dacă imaginea este verticală (adică dacă lățimea este mai mică decât înălțimea), aceasta trebuie poziționată astfel încât partea de jos a imprimării să fie orientată către client.
• Deschiderea plicului trebuie să fie pe partea opusă celei a clientului. Astfel clientul nu este tentat să scoată imaginea din plic pentru a-l vedea mai bine (și a lăsa cute și amprente).
• Prețul trebuie plasat aproape de client pentru a fi citit mai ușor; prin urmare, trebuie atașat în colțul superior opus față de deschiderea plicului.
• Deschiderea plicului cu prețul (la fel ca și deschiderea plicului mare) trebuie să fie în poziția opusă celei a clientului pentru a preveni ieșirea accidentală a etichetei din plic în timp ce clientul răsfoiește plicurile.
• Este mai bine să descurajați clientul să scoată imaginea din plic, deoarece imaginea s-ar deteriora cu ușurință. Pentru a face niște teste de încadrare, puteți pune plicul cu imaginea în interior pe blat și așezați mostrele deasupra plicului. În acest caz, pe lângă protejarea imaginii, plasticul are și funcția de a emula efectul sticlei.
„Aș dori să știu dacă aveți o reproducere a picturii „The Scream” de Munch întreabă clientul. Un alt client ar dori să vadă imprimeuri florale. Tocmai pentru a răspunde acestor solicitări se pune problema clasificării. Am văzut că imprimeurile, inevitabil, trebuie clasificate după dimensiune. Dar, în afară de această clasificare, sunt necesare și alte ordini sau clasificări? Depinde de organizarea magazinului și de cantitatea de printuri expuse. Dacă cantitatea este limitată la cel mult o sută de imprimeuri, nu se consideră necesară o clasificare. Dacă, în schimb, cantitatea este mai mare, se impune un anumit criteriu de sortare.
În ceea ce privește o măsură (de exemplu 50x70) s-ar putea urmări aceste criterii:
• Sortarea după autor.
• Sortarea după subiect. În acest caz ar fi necesar să existe semne care să indice subiectul (Peisaje, Marina, Flori, Abstracte etc.).
• Sortarea după cod. Aceasta presupune că imprimările au fost introduse anterior într-o bază de date și că, căutările se fac cu ajutorul unui computer. Dacă imaginile pot apărea pe videoclip, un computer ar putea fi chiar plasat lângă afișaj pentru a permite clienților să facă cercetări. De adăugat că, în cazul în care s-au adoptat vreun criteriu de clasificare, tablourile pe care clienții le-au mutat trebuie repuse periodic.
Până acum am examinat afișarea printurilor de format mare. O problemă diferită apare însă pentru tipăriturile de format mic, până la 60x80. Suporturile pentru afișe nu sunt foarte potrivite pentru printuri mici, deoarece printurile ar fi prea mici pentru ca clienții să le poată revizui cu ușurință. Prin urmare, trebuie utilizat un sistem de afișare diferit. Nu există pe piață afișaje potrivite pentru acest scop și rămarul trebuie să se descurce într-un fel. Doar sistemul modular de afișare al lui Rinaldin (ilustrat într-un alt articol din manual) rezolvă cu brio această problemă.
Periodic (se recomandă săptămânal) este necesar să se facă o revizuire a tuturor printurilor expuse, mai ales dacă s-au respectat criteriile de clasificare. De fapt, clienții mută foarte des aranjamentul printurilor.
Revizuirea trebuie să urmeze un program clar pentru a fi eficientă. Acestea sunt punctele de urmat:
• Rearanjați plicul astfel încât partea de sus și de jos să fie în poziția corectă.
• Înlocuiți plicurile rupte sau deteriorate. Aveți întotdeauna la dispoziție un stoc de plicuri de toate dimensiunile.
• Reintroduceți complet în plic acele printuri care sunt parțial ieșite din plic.
• Reintroduceți eticheta în pliculețul său dacă a fost îndepărtată sau deteriorată.
• Înlocuiți plicul dacă este rupt.
• Rearanjați printurile în locul potrivit, pe baza criteriului de clasificare adoptat.
• Dacă un print a fost vândut și nu este disponibil din orice motiv, trebuie să decideți ce să faceți cu plicul gol. Dacă plicul este gol pe ambele părți, acesta poate fi scos de pe afișaj, altfel partea goală ar putea fi folosită pentru a introduce alte printuri.
• Faceți o listă cu printurile care urmează să fie reordonate (în practică, faceți doar lista plicurilor goale).